Odată coborâţi din munte, urmărim Valea Mureşului între localităţile Zam şi Burjuc, loc în care traversăm Mureşul cu ajutorul compului
ajungând în satul Tisa. Părăsim această localitate pe drumul nemodernizat care se interesectează cu drumul DN 68 A (Ilia-Făget). La întâlnirea acestuia cotim spre stânga şi ajungem,
după scurt timp, la Abucea, loc din care se deschide o frumoasă perspectivă asupra văii Mureşului. Din centrul comunei Dobra părăsim valea Mureşului şi ne îndreptăm spre S având ca reper
valea Dobri pe care o vom parcurge până la confluenţa cu pârâul ce coboară de sub Merişorul de Munte. In acest loc urcăm pieptiş în lumea pădurenilor drept ţintă fiind cătunul Merişorul de Munte.
Ajungând într-o culme secundară a Munţilor Poiana Ruscă, urmărim linia acesteia înspre SV până în localitatea Vadu Dobrii, trecând prin cătunele Poieniţa Tomii, Feregi şi Poiana Răchiţelii.
Avem astfel posibilitatea de a vedea direct modul de viaţă arhaic al pădurenilor care este strâns legat de oferta naturii. Din Vadu Dobrii ocolim prin stânga obârşia pârâului Bâlii şi trecând prin poienile
acestei creste ajungem în dreptul cătunului Ciumiţa de unde coborâm înspre Lunca Cernii. Urmărind înspre aval drumul nemodernizat ajungem în Lunca Cernii de Jos. Din acest punct
putem ajunge în Cheile Cernei situate pe valea râului omonim a căror parcurgere necesită 4-5 ore. Din Lunca Cernii de Jos urcăm
în şaua ce desparte vârful Oprişor (1011 m) de vârful Măgurii (1183 m) şi, urmărind firul văii Densuş, trecem prin satul
Ştei ajungând, după 5-6 ore, în Densuş. Prin Peşteniţa ajungem la drumul DN 68 de unde ne vom îndrepta spre Sarmizegetusa (situată în amonte).
Sarmizegetusa – Culmea Prislopului
După un scurt popas, în timpul căruia putem vizita ruinele Forului roman, traseul se continuă pe un drum forestier, situat
deasupra văii Zlatinei, care urcă în muntele Oţului. Trecem de câteva stâne şi un canton pastoral, depăşim prin dreapta
vârful Groşanu (1154 m) şi ajungem în golul alpin al muntelui Petreanu (1895 m), loc în care am ajuns după 9-10 ore.
Din acest punct putem se deschide o panoramă asupra Ţării Haţegului şi a părţii N-ice a Munţilor Retezat. Urmărind
creasta principală a Munţilor Ţarcu ne îndreptăm spre SV, traversăm masivul Bloju (2162 m) şi poposim în Şaua Iepii
(1727 m) după circa 5-6 ore. Sub aceasta, la obârşia Bistrei Mărului se găseşte cabana silvică Corciova care poate fi
folosită ca refugiu. In Şaua Iepii întâlnim marcajul bandă roşie care coboară înspre lacul Gura Apelor. Urmărind acest
marcaj spre SV traversăm masivul Baicu, cu vârful Nedeia (2158 m), şi coborâm în Şaua Şuculeţului unde vom părăsii Munţii Ţarcu urmând marcajul punct roşu care-l leagă de Munţii Godeanu prin culmea Prislopului.
Culmea Prislopului – Şaua Plaiu Mic – Lupeni
Din culmea Prislopului, care desparte valea Hidegului de cea a Râului Şes, ajungem în vârful Olanul (1991 m) situat în
extremitatea SV-ică a Munţilor Godeanu. Aici întâlnim marcajul bandă roşie şi, ocolind
prin dreapta obârşia Râului Şes,
urcăm pe vârful Godeanu (2290 m). Urmărind linia crestei principale (spre E-NE), îngustă în porţiunea înşeuărilor ce desparte circurile glaciare Mocirliul (la S) de Cârnea (la N), urcăm pe vârful Moraru (2284 m). Din
acest punct, fără bagaje, putem atinge vârful Gugu de unde se deschide o frumoasă panoramă asupra Munţilor Retezat şi Ţarcu. Revenind pe vârful Moraru ne continuăm periplul spre vârful Galbena trecând prin Piatra Scări
şoarei. In stânga vârfului Galbena (2194 m) se desfăşoară muntele Borăscu cu aspect de platou vast, uşor ondulat. Depăşind circul glaciar
Cărbunele, urmărind linia crestei principale, ajungem, prin vârful Scurtul, în muntele Paltina (2152 m), loc în care părăsim Munţii Godeanu şi intrăm în
arealul Muntelui Piule-Iorgovanu. Datorită calcarelor din care este constituit, în perimetrul său apare un relief carstic interesant din rândul căruia amintim existenţa celor mai lungi lapiezuri din ţară şi avene a căror
adâncime depăşeşte 100 m. Depăşind vârful Scorota (2021 m) coborâm în Şaua Plaiu Mic. Din această şa se poate coborâ la cabana Buta (circa
30 minute, spre S) sau în Poiana Pelegii (situată pe Lăpuşnicul Mare) de unde se poate urca înspre lacul glaciar Bucura. Continuându-ne traseul marcat cu bandă roşie urcăm pe vârful Custura (2457 m), depăşim prin
dreapta circul glaciar Custura şi, trecând peste vârfurile Gruniu, Lazărului, Pilugu Mare şi Făgeţel, ajungem în Şaua Tulişa. Această zonă etalează un
peisaj diferit de cel al Retezatului central datorită şisturilor cristaline din care este formată. Din Şaua Tulişa se poate coborâ în Uricani urmărind
traseul marcat cu cruce galbenă. Traseul nostru urcă în Muntele Tulişa, depăşeşte vârfurile Tulişa şi Zănoaga, coborând în Lupeni.
