 |
|
|
|
|
Localizaţi la nord de Valea Mureşului, Munţii Zarandului aparţin Munţilor Apuseni fiind situaţi în partea de SV a acestora dominând Câmpia Aradului cu care vine în contact.
Geologia In cadrul Munţilor Zarand predomină rocile cristaline de tipul şisturilor metamorfice si granitelorcare se înscriu peisaj prin forme masive, rotunjite. Secundar apar şi calcare dar în care nu s-a dezvoltat un relief carstic impresionant.
Peisaj Munţii Zarandului nu
prezintă un relief semeţ datorită altitudinilor mici, de regulă sub 600 m, vârful Drocea fiind cel mai înalt cu cei 836 m ai săi. Văile s-au adâncit cu circa 200-300 m, sunt mai abrupte în partea inferioară
şi prezintă cursuri de apă cu debit mic, nu rare fiind situaţile în care
Marcaje turistice Creasta principală a Munţilor Zarand este marcată cu bandă roşie, începănd de sub vârful Capra până în şaua prin care trece drumul ce leagă localităţile Obârşia şi Vaţa de Jos. Majoritatea traseelor turistice marcate se găsesc în partea de V a masivului, trasee care se desprind din creasta principală. In punctele importante se găsesc table indicatoare spre diverse obiective.
Turism Specializat
Datorită configuraţiei reliefului, în Munţii Zarandului se poate practica cu uşurinţă cicloturismul. Posibilităţi de cazare
Obiective antropice
Interesante sunt ruinele cetăţilor medievale de la Şiria, situată în extremitatea V-ică şi de la Şoimoş (imaginea alăturată), care domină Valea Mureşului la Lipova. Tot în partea V-ică se găseşte şi Schitul Feredu, loc de reculegere şi contemplare. Pe Valea Mureşului, la poalele Munţilor Zarand se ridică maiestuos mănăstirea Radna, mănăstire cu rezonanţă istorică. Pe valea Roşia şi Troaşului se găsesc biserici de lemn care reflectă puterea credinţei a locuitorilor din zonă.
Pentru accidente montane se poate solicita ajutor Serviciului tehnic de Intervenţie la dezastre ( STID ) al judeţului Arad la tel. 982 (gratuit).
Informaţii NGO
|
pârâurile seacă în timpul verii. Majoritatea văilor sunt
străbătute de drumuri forestiere accesibile chiar şi autoturismelor. Creasta principală a masivului este sinuoasă şi fragmentată de numeroasele înşeuări aflate la obirşia pârâurilor. Din această creastă se desprind creste
secundare înspre Valea Mureşului (S) şi Valea Crişului Alb (N), cele S-ice fiind mult mai lungi. In general Munţii Zarandului sunt acoperiţi de păduri de foioase formate din fag, carpen, stejar etc.care umbresc potecile ce parcurg masivul. In partea de E poienile sunt mai numeroase
oferind călătorilor locuri de popas care invită la odihnă. De asemenea se mai găsesc sălaşe ţărăneşti răspândite pe crestele masivului, sălaşe arhaice populate mai mult vara.
Camparea la cort este permisă în orice loc cu
condiţia de a avea o conduită ecologică şi de a respecta normele referitoare la aprinderea focului. Camping se găseşte la Căsoaia, loc în care converg mai multe trasee turistice, atracţia fiind tabăra de
sculptură. Tot aici se mai găseşte şi o tabără de elevi. Cabane turistice sunt: Debela Gora, situată în partea centrală a masivului în creasta principală şi
Saşa (imaginea alăturată), situată în partea de E, pe o creastă secundară la câteva minute de mers de creasta principală. Este posibilă cazarea şi în sălaşele tărăneşti sau în poduri cu fân.
