Lupeni – vârful Straja – Petroşani

Din Lupeni traseul se continuă înspre staţiunea climaterică Straja (1440 m), unde putem ajunge fie cu telescaunul sau urmând marcajul triunghi albastru (pe valea Roşia, şaua La Arvinte, izvorul Ciurgău, stânele Sohodol). Tot prin intermediul traseului marcat cu triunghi albastru urcăm pe vârful Straja (1868 m) de unde se deschide o amplă perspectivă asupra depresiuni Petroşani, Munţilor Retezat şi Parâng şi înspre S. Din vârful Straja coborâm spre E până în pasul Vâlcan unde  părăsim marcajul urmărit până aici şi ne îndreptăm spre N-NE (pe traseul marcat cu bandă roşie), depăşind vârful Cândetu, coborând în Petroşani.

Petroşani – Obârşia Lotrului

Din Petroşani urcăm înspre cabana Rusu, pe valea Maleia (marcaj bandă roşie) de unde, cu telescaunul, se ajunge în Poiana Nedeii (1685 m) . Traseul se continuă în lungul unei curbe de nivel, ajunge în Şaua Iepii de unde urcă abrupt pe vârful Cârja (2405 m). In continuare traseul urmăreşte creasta principală a Munţilor Parâng (bandă roşie) până pe vârful Mohoru (2337 m), depăşind pe la S numeroasele circuri glaciare   sălbatice, mărginite de pereţi abrupţi, în care se ascund limpezi lacuri glaciare (lacul Verde, lacul Roşiile, lacul Mândra, lacul Câlcescu, etc.). Din vârful Mohoru coborâm în Şaua Iezerului, loc din care se despart mai multe trasee turistice, înspre cabana Rânca la S sau pe valea Iezerului spre N. Traseul nostru urcă pe vârful Iezerul (2157 m) de unde coboară la drumul alpin TransParâng (care leagă localităţile Novaci, în S şi Sebeş, în N), drum pe care îl vom urmării înspre N până la cabana Obârşia Lotrului.

Obârşia Lotrului – Sibiu

De la cabana Obârşia Lotrului traseul străbate extremitatea V-ică a Munţilor Lotrului urmărind marcajul bandă roşie până în Şaua Ştefleşti. Poteca străbate golul alpin în care se găsesc şi numeroase stâne oferind în acelaşi timp o frumoasă imagine asupra Munţilor Latoriţei care se găsesc dincolo de apele lacului Vidra. Pentru a ajunge în Şaua Ştefleşti depăşim vârfurile Piatra Albă şi Cristeşti iar de sub vârful Ştefleşti (2242 m), coborâm prin stânga în şaua ce desparte văile Frumoasa şi Sadu. Din această şa urcăm pe vârful Cindrel (care deţine cea mai mare altitudine din munţii Cindrel, 2244 m) urmărind marcajul bandă roşie. Sub acest vârf, pe versantul N-ic se găsesc două circuri glaciare în care se adăpostesc lacurile glaciare Iezerul Mic şi Iezerul Mare. Orientându-ne spre NE pornim înspre Păltiniş depăşind vârfurile Niculeşti (2032 m), sub care este situat refugiul Cânaia, Rozdeşti (1950 m) şi Şaua Bătrâna. Din Păltiniş traseul coboară în Sibiu urmărind drumul modernizat care trece prin localitatea Răşinari şi pădurea Dumbrava.